Mentalitate și valori

20.10.2018

Doar cu o minte deschisă putem să fim mai fericiți și să construim o societate mai bună.

Nu trebuie să fii cel mai bun, însă e musai să te bucuri de tine, de viață, de experiența acesteia, de munca și efortul depus. Cei cu mentalitate rigidă consideră că totul li se cuvine fără a face absolut nimic pentru aceasta, iar atunci când dau de obstacole mereu vor învinovăți soarta sau vor căuta scuze. Dacă avem un ego mare ar trebui să conștientizăm că acesta nu va fi niciodată mulțumit: va vrea mai mult și mai mult, ținându-ne prizonier de dorința de ,,a avea" - fără a gusta emoțiile și sentimentele de a trăi cu adevărat și fără a ne bucura de ceea ce avem. Recunoștința și aprecierea sunt virtuți!

Oamenii rigizi se identifică prea mult cu poziția pe care o au și văd totul în nuanțe de superior și inferior. Cei cu mentalitate flexibilă îi ajută pe cei din jur să se ridice și cred în aspirațiile celor pe care îi conduc sau reprezintă.

Oamenii cu o gândire îngustă cred că talentul este înnăscut și nu mai trebuie să facă nimic pentru asta, însă aceștia sunt cei care cad de tot atunci când dau de greu în viață. Cei cu mentalitate flexibilă știu că doar muncind pot să devină mai buni și astfel evoluează constant. Pentru ei asta e un mod de viață. Nu există un punct culminant și plafonare. Când dau de greu își asumă greșelile sau erorile și nu dau vina pe aspecte exterioare iar ce cred eu că-i mai important: nu dau vina nici pe ei înșiși pentru că știu că nu e vorba de vină aici. Asta ar însemna să-și plângă de milă, să-și canalizeze o parte din energie în procesul de a fi triști, hrănind creierul cu gânduri și sentimente depresive; nu, oamenii înțelepți caută să meargă mai departe văzând orice problemă întâlnită ca pe o oportunitate de a se dezvolta și a găsi o soluție mai bună.

Înțelepții știu că totul se schimbă și vrând nevrând timpul trece.

Pe un lider adevărat îl recomandă dragostea lui pentru semeni, aspirațiile sale, ideile bazate pe principii și valori universale. El știe, e conștient că uneori nu poate realiza singur ceea ce își propune și pentru asta cultivă încrederea, responsabilitatea și dezvoltarea gândirii celor din jur. Avem nevoie de oameni de genul acesta, vizionari care să ne deschidă ochii.

Țara aceasta are nevoie de oameni treziți care pot să vadă dincolo de niște burți pline. E momentul să ne trezim și să medităm asupra căii pe care o urmăm, iar apoi să trecem la acțiune.

Va veni un moment în viață când nu-ți vei aminti de cât de bine ai mâncat, ci pe câți oameni ai ajutat, pe câți ai făcut fericiți, ce ai lăsat bun și durabil în urma ta, pentru că sentimentele, emoțiile și valorile pe care le-ai trezit în alții te vor urmări peste tot în acest univers!

În final oamenii își amintesc cât de muncitor erai și ce ai făcut pentru ei.

Biserica și religiile, în ipocrizia lor, continuă să-i facă pe oameni să se simtă mici, păcătoși, împărțindu-i în două tabere. În lipsă de altceva, unii simt nevoia religiei (care e greșit înțeleasă) iar aceasta, în locul răzbunării și a ideii de păcat, ar trebui să transmită și să învețe mult mai mult oamenii ce înseamnă compasiune, empatie, dezvoltare și binefacere.

Biserica e o afacere profitabilă și are un interes să ne mențină în continuare la un nivel minim de inteligență pentru nu a fi în stare să începem să ne punem întrebări. Religia în ignoranța ei te face să cauți mereu în afară înțelepciunea și dragostea iar uneori te face să crezi că niciodată nu ești destul de demn de așa ceva. Refuz să cred asta și refuz să cred într-un zeu care te pedepsește ca să-ți dea o lecție dacă nu-i urmezi regulile pe care el însuși le schimbă după bunul plac. Dacă ideea de diavol nu ar exista, atunci biserica în sine nu își mai are rostul iau preoții ar muri de foame - meditați la acest aspect!

Nu poți avea încredere în ceva care pe de-o parte promovează dragostea, iar pe de alta, frica că dacă nu faci ce zice vei fi pedepsit!

Cred că suntem niște ființe deosebite, născuți din dragoste, trăind pentru aceasta și pentru desăvârșirea noastră, precum și a celor din jur. Avem datoria să respectăm și să dezvoltăm mediului în care trăim.

Nu mi se pare normal să ucidem animalele de plăcere, pentru propriul amuzament, să ne poluăm planeta doar pentru a deveni mai bogați, să privim cu indiferență la copilași care mor de foame sau din cauza unor boli doar pentru că noi suntem mai preocupați să dezvoltăm arme ca să ne măsurăm ego-urile. În schimb ar trebui să ne preocupe cum să eradicăm probleme cu care se confruntă întreaga umanitate.

Mor de ciudă când văd că unii oameni folosesc dramul de inteligență pe care îl au în scopuri total neetice. Cred că aceștia ar trebui ajutați pentru că am învățat că în viață oamenii fac anumite lucruri negative, ca urmare a unui mecanism de apărare și nu neaparat că sunt răi.

Intrăm în relații dureroase, religii, secte, acțiuni nefaste pentru că suntem deficitari în ceea ce privește cunoașterea de sine, a felului în care trebuie să învățăm orbește și să ne comportăm obedient fața de niște non-valori și astfel ajungem instinctiv prin antrenamentul de o viața și manipulare inconștienta din media sau din cercul de prieteni să căutam doar aparențele și să le dăm o importanță nemeritată și nesănătoasă pe termen lung. Într-o relație, dacă nu ești OK tu cu tine, nu ai cum să fii nici cu partenerul ales. În dragoste e musai să știi să ai grijă atât de tine cât și de iubitul/iubita ta. Nevoia de validare e cea care te face să te căsătorești cu o persoană total nepotrivită! Mai multe despre validare într-un articol separat.

Dorința de a arăta altora cât ești de mare face de fapt să arate cât ești de mic și de gol pe interior.

Am vazut câteva castele frumoase până acum. Zic frumoase din punct de vedere arhitectural. Încercam să-mi imaginez cum trăiau oamenii în ele în trecut sau cum ar trăi în prezent. Concluzia mea e că oricând aș prefera un cămin în care să fie pace, liniște, voie bună și căldură sufletească.

Psihicul omenesc e făcut de așa natură încât are nevoie să creadă în ceva, are nevoie de o apartenență. Lumea în România are nevoie de un țel comun, ceva cu care să se identifice pentru că în lipsă de acest ceva nu ne rămâne decât să ne acceptam soarta, să sprijinim corupția și să bem în fiecare zi până uităm de noi. Cred în ceva mai măreț de atât!

Poate părea un paradox, însă pentru a asigura pacea e nevoie de războinici - persoane înțelepte și puternice totodată. Marea problema a omenirii e că unii sunt fie doar puternici, unii fie doar înțelepți. Spun toate acestea pentru că degeaba îți construiești să zicem o țară cu o societate înțeleaptă și înfloritoare, dacă nu poți să o aperi de pericolele din afară. Până când omenirea nu va evolua și nu-și va desăvârși identitatea ca ființă puternică și înțeleaptă în același timp, mereu vor exista neînțelegeri pe teme politice, religioase sau alte bazaconii.

Oamenii au nevoie de o societate prosperă în care să se simtă utili, apreciați și care să-i provoace și să-i respecte.

Sclavi ai consumerismului și al ideii de a avea în loc de a fi, ajungem să ne pierdem identitatea și să ascultăm mereu de realitățile neetice construite pe non-valori doar pentru că nu suntem în stare să conștientizăm și să facem diferența dintre ce e bine și ce e rău.

E foarte greu să schimbi mentalități sau să ajuți pe cineva să evolueze pentru că în primul rând el consideră asta un atac la propriul ego: cum adică eu trebuie sa evoluez, nu e nimic în neregulă cu mine, iar în al doilea rând, unora le vine foarte greu să conștientizeze ceva pentru care n-au fost pregătiți deloc.

Dacă eu vin acum și îți spun că ai un potențial uriaș și poți să fii fericit și să te dezvolți și împreună putem să construim o societate mai bună și mai sănătoasă, ai râde pur și simplu de mine.

Oare începem să uităm ce înseamnă a știi să ne bucurăm de o descoperire inovatoare, de o vacanță relaxantă și revigorantă, de servicii ireproșabile?

În timp ce unii caută acuzele cele mai tăioase, scuzele cele mai bune dar validare exterioară, alții muncesc și mai tare pentru a deveni mai buni și a-și depăși deficiențele. Problema majoră e că de multe ori cei dependenți de validare și acceptare întreprind chiar și acțiuni negative doar pentru a primi atenția râvnită!

Lumea și viața e plină de provocări și posibilități nebănuite. Există un loc frumos pentru toată lumea sub soare.

Convingerile limitate au creat mentalități limitate.

Toate aceste schimbări de mentalitate de care vorbesc sunt lucruri care există și care pot să fie trăite, dezvoltate și perfecționate, altfel nu ar vorbi și nu le-ar practica alții mult mai înțelepți decât mine.

Când încrederea de sine e scăzută, e mult mai ușor să pleci capul și să accepți umilința sistemului sau a celor din jur. Încrederea de sine nu înseamnă aroganță! Consider că avem obligația și datoria de a ne reeduca și a ne reîntări încrederea în noi, în valori și în aspirații. Doar așa putem începe să construim societatea pe care o visăm cu toții! Uneori pare că ne este frică să începem! Avem nevoie de o uniune a minților strălucite, să fie un exemplu de motivație și aspirație pentru toți cei din jur. Împreună trebuie să muncim la asta! Dacă în aceste momente dificile se remarcă doar un singur lider, acesta ar fi linșat din start de cei care încă nu înțeleg că doar onoarea, munca, respectul, dragostea ne pot duce departe. Oamenii care nu cred îndeajuns în ei, au nevoie acută de validare externă și mereu or să fie la mila circumstanțelor.

Atâta timp cât oamenii aleg să aprecieze până și muzica care promovează ,,eu am bani și valoare", ,,să moară dușmanii mei" sau ,,ce șmecher sunt eu", lucrurile nu doar că stagnează, ci merg în direcția greșită. Nu ai cum să ai așteptări ca oamenii să fie interesați de valori, principii, dezvoltarea gândirii dacă ei nici măcar nu citesc sau nu se spală pe dinți. Din păcate tocmai cei care ar trebui să citească astfel de lucruri, nu citesc. La fel, nu poți să te aștepți ca oamenii să fie interesați de dezvoltarea gândirii, de evoluție psihică și spirituală, de dragoste sau valori superioare când mulți luptă de pe o zi pe alta doar să supraviețuiască.

Trebuie să fim foarte atenți la generațiile viitoare pe care le formăm. Dacă certurile sunt tot mai dese în familii, copiii vor crește cu senzația că ei sunt cauza acestora și personalitatea lor va avea de suferit deoarece psihicul prea fragil al celor mici este foarte ușor influențat de comportamentele noastre, a celor ce ne considerăm maturi.

Când nu ai încredere în tine, opțiunile sunt limitate. Dar, când începi să ai încredere, opțiunile nu numai că sunt nelimitate, devin și minunate în ciuda obstacolelor.

Lumea poate învăța ce înseamnă valorile, munca onorabilă și beneficiile acesteia. Nu există niciun secret, ci doar voință - prezentă sub o formă sau alta în fiecare dintre noi, trebuie doar să o lăsăm să se manifeste cu încredere, hotărâre și determinare!